haserregarri
(H),
haserragarri (H),
hasarregarri (Dv→A).
"Qui excite la colère"
Dv.
"Chose capable de, propre à, mettre en colère"
H.
Zoroa da bere aitaren hasarregarri, eta jaio duen amaren hiragarri.
"Ira patris filius stultus"
.
Dv Prov 17, 25 (Ol, Ker, BiblE mingarri
).
HASERREGARRIZKO
(Adnom.).
Largatu naiz haserragarrizko hitzen erraitera presuna baten kontra.
"Des paroles de courroux"
.
SP Phil 159 (He 161 kolerazko hitzak).