dolugarri
1.
(BN, S; SP (sin trad.), VocBN
, Hb, Dv, H, Foix)
Ref.:
A;
Lrq (dolü)
.
"Digne de pitié"
VocBN
.
"Déplorable, regrettable"
Dv.
"Regrettable, digne de compassion. Ai eta zer gauza dolugarria! Ah! quel sujet de chagrin, de regret! Dolugarri da gabezia, la pauvreté est digne de compassion"
H.
"Digno de piedad. Dolügarri düt (Sc), le compadezco [...]. Dolügarri nükezü, ezpaniz joaten ahal (S), sería yo digno de compasión, si no pudiese ir"
A.
"Compatir [...] dolügarri ükheitia
"
Lh.
"Pitoyable"
Lrq.
Ogen gabia dolügarriago zaio eziez püxanta.
Mst III 54, 6.
Ikhusten düzie zonbat emazte hau ta haur gaxo hek diradian dolügarri.
Egiat 158.
Malerus den zortia / ezteia guretako, / eta gü dolügarri / zeren giren hebenko?
Xarlem 998.
Etzatekin dolügarri kuntrolür jauna, / Behar ükhena gati kuntrolatü papera.
Etch 274.
Haurño hori dolugarri da, bere ait-amak galdurik.
VocBN 196.
Dolügarri zira emazte güzien artian, eta dolügarri düzü zure sabeleko frütia Jesüs.
Ip Hil 258.
Gau da pousu dolugarria / bertze guzien gainetik.
A Aezk 236.
Frantses populua da / orai dolugarri.
Etcham 135.
Dolugarri, langile / federik gabia!
Ib. 182.
Hil hau zien dolügarria, / Haiñ beitzen maithagarria.
Casve SGrazi 56.
2.
"(Sc, R-uzt), motivo de arrepentimiento"
A.
DOLUGARRIZKO.
"Qui appartient à ce qui cause du repentir, des regrets, de la peine. Dolugarrizko bizitze bat darama, il mène une vie déplorable" Dv.
Bera jartzen da lurrean eta dolugarrizko kantu bat emaiten du.
Ox 38.