Etim. De alba- (<albo) + ate . Seguramente el tema albateta está deducido de los casos locales de decl. plural albatetan, albatetatik, etc.
1.
(V-gip),
alboate (V-gip)
Ref.:
A;
SM EiTec1 (albata)
EiTec2
(kunbo);
Etxba Eib (albatia);
Elexp Berg (alboate)
.
"Reja por donde pasa agua al molino"
A.
"Compuerta de presa o embalse. Maaltzako inddar-etxian albatia zabaldu dabe presia usteko
"
SM EiTec1.
.
"
Elorriako kunboko albatak (compuertas) astero zabaltzen ditxue, kunbua ustu-ta garbitzeko
"
SM EiTec2 (s.v. kunbo).
"Compuerta en los aprovechamientos de aguas. Guenengotik Isasira etortzen zan albatia jazotzera, desde Guenengua caminaba hasta Isasi para abrir la compuerta"
Etxba Eib.
.
"Compuerta para regular el paso del agua en los canales que van a los molinos. Narbaiz-Boluko alboatia itxi ta kanala agortzen giñuan amorrainak arrapatzeko
"
Elexp Berg.
.
Tolare mukurutik erraran albo-atearen erretena beteki, zugan apardunera ixurtzen denean.
'
'
Or Mi 29.
.
2.
(V-ger-ple-m),
albateta (V-m)
Ref.:
A; Holmer ApuntV; Zubk Ond (albateta).
"Puerta secundaria a un lado de la casa"
A.
"Puerta de cuadra"
Holmer ApuntV.
.
"
Albateta, parrokian alboko atea. Albatetatik sartu, esaten da, nai ta ate bakarra egon. Albatetako ata zabaldu. Puerta de un lado de la parroquia"
Zubk Ond.
.