1.
(V-gip, BN, S; SP, Gèze, Dv, H; kh- S; Lecl, Foix),
gapar (BN-mix; SP, H)
Ref.:
A (gapar, kapar);
Lrq (khapar);
EAEL
383
.
Mata, arbusto.
"Buisson"
SP, Foix.
"Broussailles"
Gèze.
"Zarza, cambrón. [...] Kapar-ondo, behar-ondo (S), cerca de la zarza, cerca de la oreja; junto a zarzales se espía. Kaparrak itzala begitsu, bera iduritsu (S), la zarza (tiene) la sombra llena de ojos, parecida a sí misma"
A.
"
Gapar, zarza, planta rastrera"
Ib.
v. lapar, 1 sapar.
Gaparrak itzala begizu, bera bezala.
"Buisson"
.
O Pr 696.
Arraika ahunzari, agozke kaparrari.
"Hallier"
.
Ib. 33 (tbn. en Saug 14: gapharrari).
Bide huntako naharrak, kaparrak [...] trenkatu ditu.
Tt Onsa 18.
Khaparren artian arrosak dütü biltzen.
Egiat 255.
Egurkari gaixotto bat, khaparrez / eta adinez / kargaturik.
"Tout couvert de ramée"
.
Arch Fab 117.
Otsoa usainka etorri zen kaparretarik gaindi.
Mde Pr 92.
Kaparrak itzala begitsu, bera iduritsu.
'Il faut se défier toujours de ceux qui écoutent aux portes'
.
Herr
23-11-1961, 4.
2.
"(S-bas), dehesa"
A.
KAPAR-KUXELU.
"Khapar-küxelu (S), feinte, intrigue" Lh.
KAPAR-KUXELUKARI.
"Khapar-küxelükari (S-saug), fourbe, hypocrite" Lh.
KAPAR-MASUSTA.
"Kapar-masus, mora (S)" A Apend.
KAPAR-HOSTO.
"Kaparrosto, [se] parece a la hoja de digital; pero es dato insuficiente" Arzdi PlantR. Cf. VocNav s.v. caparrosto.
KAPARPE,
GAPARPE.
"Gaparpea [...] le fonds du buisson" SP.
(En casos locales de decl. sing.). "Gaparpekoa" SP (sin trad.). "Gaparpeko ihiziari hor hona, il faut un bon chien pour déloger le gibier qui se cache au fond du buisson (prov.)" Arch UFH. "Kaparpeko (BN), secreto, litm. de bajo el zarzal" A, que cita el ej. de Oihenart.
Koseillu kaparpeko ager daite azkeneko.
"Un secret qu'on confie derrière le buisson"
.
O Pr 109.
Landibartar muthiko gazte xingola gorri farfailladunak / gatzik gabe jaten tuzte gapharpeko asunak.
(BN-ciz).
Lander (ap. DRA).
KAPAR-TXORI.
"Kapartxori (?), cierto pájaro" A.