lehiagarri
1.
(Lar→H).
Disputable.
"Contencioso"
Lar.
2.
(Hb, Dv→A).
Envidiable, deseable.
"Qui est propre à faire naître l'envie, le désir"
Dv.
Emanen darotzut lur lehiagarria.
Dv Ier 3, 19 (Ol, Ker atsegingarri, BiblE zoragarri).
Hestura gaitzean dagoen arren [purgatorioko arima] , lehiagarri da oraino haren doakaitza.
Dv LEd 217.
Hura [heriotzea] da ifernuan lehiagarri, eta ongi handitzat hartuko gindukena.
Ib. 224 (Cb Eg II 125 deseatzen da).