kobru
1.
(O-SP→Dv, H, A).
Administración, gobierno, organización.
"Conduite"
O-SP 224 (probablemente con el significado de 'trabajo de guiar, conducir').
Nolaango lekua, alaango kobrua.
RG B, 42 (cf. ib.: "porque ordinariamente hay tal gobierno y recado en los pueblos cuales ellos son").
2.
Recobro, recuperación (?).
Agur Iujearen Ama abantaillatua, garaziaren kobrua, parabisuaren ohorea.
Harb 105s.
3.
Medios, recursos.
Errenterubak eukitia kobrua ta esku artia dala mesedegarrija ugazabarentzat.
"Medios"
.
Ur Dial 64 (It indarra, Ip eskü-arte).
"(V-arr-ger-m-gip), gente útil con que se cuenta en una casa para el trabajo"
A.
4.
koburu
(BN, S; VocBN
Dv). Ref.: A; Lrq. "Action prompte et sensée tout à la fois" VocBN. "2.º décision prompte et sensée; 3.º action rapide" Lrq.
5.
koburu
(VocBN
Dv y A, H). "Bon sens" VocBN.
6.
(H),
koburu (H).
Cobro.
7.
"(Vc), cumplimiento"
A.
Cf. infra KOBRU EMAN.
8.
"
Küperü (Sc), industria, habilidad"
A.
9.
"
Koburu, persévérance (S)"
Lrq.
KOBRU EMAN.
Cumplir; responder a, hacer frente a. "(Dar) cumplimiento, kobru emon" Izt. "Kobru emon (Vc), kobru eman (G-azp-bet), dar cumplimiento, dar frente, responder de algo" A. "Kobru, kóbrua emon, dar cumplimiento a una obligación contraída" Iz ArOñ.
Izurridunak / asko eukaen llanturik, / nork bereari / oi ezin kobru emunik.
Lazarraga A28, 1202v.
Etxeko gauzai kobru eman.
Cb Eg III 335.
Gure premietarako eta obligazioai kobru emateko bakarrik billatzen ditugula.
Gco II 62s.
Emon ezkero inori ezkonduteko berbia, kobru emon biar jakola agindubari.
fB Ic III 358.
Egin biar santubai ta gatxai ondo kobru emoteko.
Ib. 302.
Pekatubaren zorrari kobru emotia.
Ib. 110.
Kobru ematen lanari.
Echag 183.
Bere eginkiziun andiai kobru ondo emateaz.
Izt C 458.
Elizako ooltz-egiteri kobru emateko asmoan.
J.B. Ayerbe EEs
1912, 49.
(
Kobrua eman
).
Kobrua emoteko iñor ez; zorrak geituko dira errez.
(V-m).
EZBB
II 36.
KOBRU-EMANKIZUN.
Obligación de cumplir.
Uste dot ez dala promes balijokua ta ez daguala kobru emonkizunik.
fB Olg 108.
KOBRUTAN EDUKI.
"Kobrutan dadukat, j'y tiens l'œil, j'en ai soin" H.
KOBRUTAN IPINI.
Guardar; cuidar.
Egon zaitez duda baga ifiniko dabela kobrutan [Iaunak zeure arimea]
.
Cap 154.
Itsi egizu arako kofrea, iminzu kobrutan trastuok.
Mic 14r.
Edo ifeni ote zituan [amarrenak] ain kobru gaitzean, nola beraren kausaz ez zituan kobratu Eleizeak zor zitzaizkan kalidadean.OA 154.
KOBRUZ.
(koburuz BN, S ap. A; VocBN
Dv).
a)
"Adecuadamente, adaptándose bien. Hori koburuz joan duzu, éso ha ido adecuadamente" A.
Gisa batiala edo bestiala egin dadiala, ahal bezain kobürüz jauz-eraziren dira emur ükhüratiak. Eskual 10-9-1909, 4.
b)
"Bere küperüz bizi da, vive de su trabajo" A.