gibelmin
1.
(L, Ae, Sal, S, R; Gèze, Dv)
Ref.:
VocPir
281;
A
.
Hiel; (fig.) amargura.
"Fiel"
Gèze.
"Hiel"
A.
"Animosidad, rencor"
Ib.
Leiçarraga (Decl ã 7v) da gibelmina como equivalente suletino de behazuna.
Amaren bularrakin batera artzen dute bata bestearekiko gibel-min ori, jatorrizkoa dute eztabaidarako joera.
Sorarrain Lili 93.
Juno zitalaren gibelmiñetik igeska.
Onaind EG
1956 (5-6), 103.
Obro ellu eintzaten da eztiaz ezi ez gibelminaz.
Herr.
(ap. DRA)
2.
"
Gibel-min, maladie au foie des moutons"
H.
"
Gibel-min, maladie du foie (S)"
Lrq.