zakartu
1.
(
AN, L, B, BN, S ap. A
; Lar,
H;
-kh- SP (sin trad.),
Dv,
H).
"Encostrar"
,"(hacer) costra" Lar.
"Devenir croûte, se dit d'un mal qui se couvre de croûte"
Dv.
"Cubrirse de erupción"
A.
"
Zakartzen asi denazgeroz, laster sendatuko da zure mina (B)"
Ib.
(s.v. zakar).
Zer erremedio estaien errotu ta zakartu lepra gaisto goi ariman?
(372).
LE-Ir.
(AN, L, BN, S ap. A
; -kh- Urt).
"Cicatricare, [...] zakhartu, zakharegin
"
Urt V 20.
"Cicatrizarse una llaga"
A.
"En las plantas salir verrugas"
VocB.
.
2.
Volverse fuerte, ponerse violento (un fenómeno natural).
"
Haizea zakartu du (AN-5vill)"
Gte Erd 148 (junto a sendotu, aunditu, mubitu, etc., de otras zonas).
Zakartu.
Izt C 235 (en una lista de fenómenos atmosféricos).
Erreka batek zakartu ta gau / baten egindako lanak.
Uzt Sas 165.
Len esan dana Urola erreka / zegon oso zakartuta.
Ib. 161.
Baiña ari zan aizea zakartzen eta naasten.
Ataño
MLanak
71.
3.
(V, G, AN, L; H)
Ref.:
A; Elexp Berg; Gte Erd 212.
Volverse rudo, brutal; ponerse rudo, desagradable. "Hacerse rudo" A. "Zakarren artean ibiltzen dena zakartzen da (B), el que se junta con toscos se endurece" Ib. (s.v. zakar). "Volverse tosco, bruto. Ziero zakartuta etorri da soldauxkatik" Elexp Berg. "Dana zakartuta dabil (G-azp)" Gte Erd 212 (junto a txirrinduta, zapuztua, zipoztuta, etc., de otras zonas).
Zenbait tokitan zakartu bada ere, neskatxa izen ederra ta aukerakoa daukagu.
Or MB IX.
Edan-eta arras zakartzen denetarik da.
Larz Senper 60.
Nere kopradikoak, / ez arren zakartu.
Olea 24.
Askotan zakartzeko joera duzu.
(In MEIG
IX 84
).
Goizaldera or dator senarra erabat zakartuta, geiegi edanda edo jokuan galduta.
BBarand 172.
En DFrec hay 3 ejs.
4.
(V-ger, G-nav ap. A
; H).
"Ajar, gastarse una cosa"
A.
5.
"En personas, avejetar"
VocB.
.
XAKARTU (Forma con palat. expr.).
a)
"(AN, BN; VocBN), cubrirse de costra. Zure minxarra xakhartuko da, bena sendotzeko marka date, vuestro pequeño mal se cubrirá de costra, [...]" A.
b)
"(B), arrugarse la piel" A.
c)
"(B), hacerse grosero. Dim. de zakartu" A.