1.
(Sal ap. A
; Dv, H),
zurrukalari (B ap. A
).
Roncador; que respira ruidosamente.
"Ronfleur"
Dv, H.
"Persona que hacer ruido al respirar"
A.
"Roncador. Zurrukalari arekin eztaiteke lorik egin, no se puede dormir con aquel roncador"
Ib.
[Kixkil beti lo]. Begi-bazterrez behatzen dio Kixkili, [...] pilota eman ahala botatzen zurrungariari buruz.
Lf Murtuts 14.
2.
xurrungari.
(Agua) rumorosa.
Lurdeko mendietan oihanpez nabila, ur xirripak xurrungari, San Josep gidari.
Iratz Argiz 88 (ap. DRA
).