Tr. Atestiguado, sobre todo al Norte, desde mediados del s. XIX. La forma mejor documentada es k(h)uia . Hay además kubi en EgutKarm (1952 (ap. DRA )) y EEs , y kui en Kirikiño.
sense-1
1.
(BN-baig, S; Volt 69, H; kh- Urt V 168, Lecl, Arch VocGr , Gèze, Dv, H),
kui (AN-5vill, L, B, BN, S; Lar, IztC 43),
kubiRef.:
AlthBot 9;
A(kui, azi);
SatrVocP(kuia)
. Calabaza."Chilacayote, especie de calabaza, kui andi, arin bat
"Lar.
"Calabazate, pedazos en conserva, kui-zati onduak
"Ib."Citrouille"Dv.
"
Azi gaiztotik ezta khuia onik (S)"A(s.v. azi).
Khuia hori zoin zen handia. ArchFab 217.
Ezkurra eta kuia. "Citrouille"
.Gy 12.
Hezkurra ere aski zen khuia landarearentzat. HbEgia 30.
Hartan eraiten dute khuia hazi bat. DvLab 76.
Pikha zazu khuia puxkaka. ECocin 4.
Khuia zopa. Ib. 4.
Khuia balitz erori, / aise hila nintzen. ZbyRIEV 1908, 761.
Khuia haziak ekharriko dautzu erain eta bizpahiru hilabetez [...] gaitzeko sasia. [...] Zer ostoak! Eta zer khuia buruak!Eskual 3-1-1908 (ap. DRA
).
Ezkurrak onthu haitz abarretan, / khuiak ederrik artho landetan. Ox 115.
Khuia buruak haitzen gainean, / ezkur mokorrak sasi barnean. Ib. 116.
Yo eban buruz arri-mutilla, kuia balitz lez. "Calabaza"
.OrTormes 35.
Kui edo kalabaza ori andi bi. KkAb II 117.
[Gizon bat] zozoa, buru haundi batekin, kuia alimale baten heinekoa. Zub 21.
Yende multxo bat kuia haundi meta baten inguruan. Ib. 70.
Bertzeen kuiaren hartzea landetan. BarbLeg 70.
Kuia hain gauza on eta baliosa, jende eta abere guziek maite dutena. ZerbGH 1932, 228.
Zaku-ilar, kuia edo urde zenbait tratuz tratu erosia. LarreArtzainE 136.
azpiadiera-1.1
(Lcq 91 (AN-5vill; + kuhia L)),
kuhuia (Lcq 91 (L)),
kubi (AN? ap. A),
kubia (Lcq 91 (B)). "Calabaza, botella"A.
"Calabaza vinatera"Lcq 91.
"Calabaza bonetera, [...], kuhuia
"Ib.91. Cf. VocNav: "Cubiya, calabaza vinatera o de cuello (Valle de Baztán). Es voz vasca. En el valle de Bertizarana, kuia". Hitz bat erran gogo diote sarri / beharrirat beharrirat kuiari. / [...] Hurbil zan untzi beltz hori dezagun edan trago bat edo bia. ElzbPo 206s.
Emen daukazan opil bat eta ardao-kubi bat eta eroaiozan amamari. EEs 1921, 206.
(ap. DRA; la ref. es incorrecta)
sense-2
2.(kui L? ap. A; H).Tonto, bobo."Il se dit comme terme injurieux de quelq'un qui montre peu d'intelligence. Zer diok, haizen bezalako khuia?, que dis-tu là, citrouille que tu es?"H.
"Tonto, majadero"A.
--Adixkidea, lo nagok oren huntan. --Ez hago lo, kuia, ihardesten dukanaz geroz!ZerbArtho 499.
Horra zertako nihundik ez dugun buruan sartzen ahal zertako norbeiti mesprexioz erraten zaion: zer kuia!ZerbGH 1932, 228.
--Ikusi duzue tonto zar hori? [...] --Eta orai guri bihurtu behar zaukula? Den bezalako khuia!J. Bazter GH 1930, 174s.