(...)
La pronunciación fricativa entre vocales y en contextos abiertos de estas consonantes sonoras [b, d, g] , que ha llevado en muchos casos a su pérdida total en hablas modernas, es sin duda muy antigua. Dan fe de ello los ejemplos de caída que se encuentran en nombres compuestos de lugar ya en la Edad Media: (...) Echarri Echerri, Navarra, siglo XIII, < -berri, como umerri 'cordero', etc.
(...)
echarri, echerri, echauerri de val daraquil, echarri aranaz -
(1959)
M.FHV, 5.6 par., 117. or.
(...)
El resultado normal de la contracción de a+e y a+o parece ser e (a) y o (...) a comparar con el nombre de población Echarri, Echerri, Echauerri de Val daraquil, actual Echarri Aranaz, Navarra (Iranzu)
(...)
(...)
El único contexto que parece adecuado para la "variación" es la composición, entendida en su sentido más lato: cf. los ejemplos ya medievales como Echa(e)rri, Muruarren, Sorauren, al igual que anderauren, o patronímicos como Arindoiz o Erascoiz, y también el top. Ezquiasso a mediados del siglo XII, supra, 4.3, que sería sencillamente ezki + baso 'bosque, monte de tilos'
(...)
(...)
Decreto Foral 16/1989, de 19 de enero, por el que se determina la denominación oficial de los topónimos de la zona vascófona de Navarra. // Artículo único. La denominación oficial de los topónimos de la zona vascófona de Navarra que se relacionan en el Anexo a este Decreto Foral será la legal a todos los efectos dentro del territorio de la Comunidad Foral. // DISPOSICIONES FINALES // 1ª. Se faculta al Consejero de Presidencia e Interior para dictar las disposiciones precisas para el desarrollo y aplicación de este Decreto Foral. // 2ª. Este Decreto Foral entrará en vigor el día siguiente al de su publicación en el "Boletín Oficial" de Navarra. // ANEXO // DENOMINACIÓN OFICIAL DE TOPÓNIMOS DE LA ZONA VASCÓFONA DE NAVARRA // NAFARROAKO HERRI IZENDEGIA // I. Zona Vascófona / I. Euskal Eremua [...] BAZTAN [...] ETXERRI
(...)
(...)
'Casa(s) nueva(s)'. Nombre compuesto de etxe 'casa' + berri 'nuevo'.
Comentario lingüístico: Popularmente y documentalmente es también conocido como Etxarri. Ver Etxarri-Aranatz [A pesar de que comúnmente se vea en el nombre de Etxarri la palabra vasca (h)arrí 'piedra' esta apariencia es un espejismo. El significado propuesto en esta libro se encuentra perfectamente explicado por L. Michelena (388) y Orpustan (389). La evolución aproximada sería etxeberri > etxaberri > *etxaerri. De esta hipotética forma final saldrían los numerosos Etxarri navarros por un lado y Etxerri, en Baztan, por otro. La pérdida de -b- intervocálica es un fenómeno muy antiguo, pero no regular, que también se da en nombres de poblaciones como Etxarren (< Etxabarren) o Sorakoitz (< Sorabakoitz)].
(...)
(...)
El mayor problema que yo veo para aceptar que hay hotz final [Zarautz toponimoaz ari da] es que en euskera lo esperable sería *Zarotz, de la misma manera que el Imaoç de c. 1032 se convirtió para 1193 en Imotz (N), forma utilizada todavía hoy. Debemos recordar, no obstante, que en la zona centro-occidental de Vasconia en los últimos siglos de la Edad Media son abundantes los topónimos que presentan grupos vocálicos que posteriormente se han reducido, si bien la lengua oficial ha mantenido en algún caso grafías (y con ellas pronunciaciones) antiguas: Echaerri, Ollaoqui - Ozaeta / Etxarri, Olloki, Ozeta, etc. En alguna ocasión encontramos ya en los últimos siglos del medioevo la alternancia –ao- / -o- (Plaçaola / Plaçola) en la zona mencionada. En lo que respecta al nombre de la localidad guipuzcoana, el grupo –ao- evolucionó a –au- (Çarauz para 1479, como se ha visto), hecho que impidió el paso –ao- > -o
(...)
BRUT.CN - Documents des archives de la Chambre des Comptes de Navarre (1196-1384)
Laburdura: BRUT.CN
Egilea: BRUTAILS, Jean-Auguste (arg.)
Titulua: Documents des archives de la Chambre des Comptes de Navarre (1196-1384)
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Emile Bouillon
Tokia: Paris
Data: 1890
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
CAR.PNAXIV - La Población de Navarra en el siglo XIV
Laburdura: CAR.PNAXIV
Egilea: CARRASCO PÉREZ, Juan
Titulua: La Población de Navarra en el siglo XIV
Lan oharra: Colección Histórica de la Universidad de Navarra XXIX
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Unibertsitatea
Tokia: Iruñea
Data: 1973
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
OND.AB - Apeo de Baztán (1726-1727)
Laburdura: OND.AB
Egilea: ONDARRA ERDOZIA, P. Francisco
Titulua: Apeo de Baztán (1726-1727)
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria: 71
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 1984
Erreferentzia: 44 (1984), 5-47
Oharrak:
Mota: artikuluak
Erauzketa: aztergai
Alorra: dokumentazioa
EUS.NHI - Nafarroako herri izendegia
Laburdura: EUS.NHI
Egilea: Euskaltzaindia & JIMENO JURÍO, José María (koord.)
Titulua: Nafarroako herri izendegia
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua & Euskaltzaindia
Tokia: Iruñea
Data: 1990
Erreferentzia:
Oharrak: Nafarroako herri izendegia: gazt. Nomenclátor euskérico de Navarra.
Mota: bibliografia
Erauzketa: partziala
Alorra: arautzea
NP.NA - Nomenclátor de la Provincia de Navarra
Laburdura: NP.NA
Egilea: Comisión Estadística General del Reino
Titulua: Nomenclátor de la Provincia de Navarra
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Comisión Estadística General del Reino
Tokia: Madril
Data: 1860
Erreferentzia:
Oharrak: 1864an ikusi zuen argia.
Mota: bibliografia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
M.FHV - Fonética histórica vasca
Laburdura: M.FHV
Egilea: MITXELENA ELIZALT, Koldo
Titulua: Fonética histórica vasca
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Julio Urquijo mintegia, Gipuzkoako Foru Aldundia
Tokia: Donostia
Data: 1985 [1961]
Erreferentzia:
Oharrak: Tesia 1959ko urtarrilaren 26an irakurri zen Unibertsitate Zentraleko Filosofia eta Letretako fakultatean. 1985eko edizioa erabili dugu eta data hori jartzen diegu "Adiciones y correcciones" eranskinetik ateratako era dokumentalei. Gainerakoek 1959 data daramate. Erreferentzietan paragrafoa eta orrialdea ematen dira aditzera
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
NAO - Nafarroako Aldizkari Ofiziala
Laburdura: NAO
Egilea: Nafarroako Gobernua
Titulua: Nafarroako Aldizkari Ofiziala
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua
Tokia: Iruñea
Data: 1975etik aurrera
Erreferentzia:
Oharrak: Gaztelaniaz BON: Boletín Oficial de Navarra.
Nafarroako Aldizkari Ofiziala (NAO) Nafarroako Foru Komunitatean argitaratu behar diren xedapen orokor, administrazio egintza eta arau guztiak argitaratzeko komunikabide ofiziala da.
Lehenbiziko Aldizkari Ofiziala 1838ko martxoaren 1ean argitaratu zen, Boletín Oficial de Pamplona izenarekin; 1847tik aurrera Boletín Oficial de la Provincia de Navarra izena eman zitzaion, 1975era arte, urte hartan BOLETÍN OFICIAL de Navarra bihurtu baitzen.
Euskararen Foru Legean ezarritakoaren ondorioz, 1989tik aurrera gaztelaniaz eta euskaraz (Nafarroako Aldizkari Ofiziala -NAO-) argitaratzen da, argitalpen banatan, aldiberekoak baina bereiz.
Mota: aldizkariak
Erauzketa: partziala
Alorra: ofizialtzea
BEL.DEN - Diccionario etimológico de los nombres de los pueblos, villas y ciudades de Navarra. Apellidos navarros
Laburdura: BEL.DEN
Egilea: BELASKO ORTEGA, Mikel
Titulua: Diccionario etimológico de los nombres de los pueblos, villas y ciudades de Navarra. Apellidos navarros
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Pamiela
Tokia: Iruñea
Data: 1996
Erreferentzia:
Oharrak: Erreferentzietan orrialde zenbakia ematen da aditzera.
Helena Pérezek eskaneatu eta ECO zerbitzuko Patxi Galék datu-taula itxurara isuritako datuak.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
NA.IZ - Nafarroako izendegia XXXX-1-1ean
Laburdura: NA.IZ
Egilea: Nafarroako Estatistika Erakundea
Titulua: Nafarroako izendegia XXXX-1-1ean
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua
Tokia: Iruñea
Data: 1999
Erreferentzia:
Oharrak: Urtero argitaratzen den izendegia da, izenburuan zein urteri dagokion ageri delarik. 2011tik euskarri digitalean plazaratzen da, ez paperean. Jasotako era dokumentalen datazioan ageri da zein urtetako ediziotik heldu den. Erreferentzietan izendegiak udalari eta herriari ezartzen dizkien kodeak ematen dira gidoiaz bereizturik.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: ofizialtzea
EL.BEL.NA.TOP - Nafarroako toponimia: Hizkuntza normalizaziorako irizpideak eta herrien izendegia
Laburdura: EL.BEL.NA.TOP
Egilea: ELORZ DOMEZAIN, Juan Ramón & BELASKO ORTEGA, Mikel
Titulua: Nafarroako toponimia: Hizkuntza normalizaziorako irizpideak eta herrien izendegia
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua
Tokia: Iruñea
Data: 2000
Erreferentzia:
Oharrak: Toponimia nagusia izeneko atalean dakarren izendegiko datuak ematen dira, izen ofiziala eta euskarazkoa hurrenez hurren, orrialdea aipatzen delarik.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: arautzea
MTNA100 - Mapa topográfico de Navarra
Laburdura: MTNA100
Egilea: Nafarroako Gobernua
Titulua: Mapa topográfico de Navarra
Lan oharra: 1:100000
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua
Tokia: Iruñea
Data: 2009
Erreferentzia:
Oharrak: Euskal Herriko ibaien araugaia prestatzean, zerrendetako ibaiei zegokien informazioa jaso zen bakarrik. Errepikapenak saiheste aldera, datu haiek ezabatu eta oraingoekin ordezkatu dira. Erreferentzia gisara, maparen koadrikulan ageri diren UTM koordenatuetako lehen digitoen pautak erabili dira, betiere txikitik handira joanez, hau da, latitudean hegoaldetik iparraldera eta longitudean mendebaldetik ekialdera
Mota: kartografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
SAL.OZ - De toponimia vasco-pirenaica: sobre el sufijo -otz, -oz(e)
Laburdura: SAL.OZ
Egilea: SALABERRI ZARATIEGI, Patxi
Titulua: De toponimia vasco-pirenaica: sobre el sufijo -otz, -oz(e)
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria: 2904
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 2011
Erreferentzia: 53 (2011), 33-64
Oharrak:
Mota: artikuluak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
NA.TOF - Nafarroako Toponimia Ofiziala / Toponimia Oficial de Navarra
Laburdura: NA.TOF
Egilea: ZZ. AA.
Titulua: Nafarroako Toponimia Ofiziala / Toponimia Oficial de Navarra
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua
Tokia: Iruñea
Data: 2019tik
Erreferentzia:
Oharrak: 2019. urtetik datutegi osoa deskargarako eskaintzen da: https://gobiernoabierto.navarra.es/eu/open-data/datos/toponimia-oficial-navarra
Mota: datu baseak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
Lege-oharra
Corpus onomastiko honetan, hirugarrenen lanen edukiak sartu dira, arloan ospea eta gaitasuna dutelako. Ondorio horretarako, behar diren baimenak eta lizentziak eskatu ditu Euskaltzaindiak, eta, horrenbestez, behar diren jabetza intelektualeko eskubideak eskuratu, oker edo hutsik ezean. Edukiren batek hirugarrenen eskubideak hausten dituela uste baduzu, eman iezaiozu berehala horren berri Euskaltzaindiari (honako helbide elektroniko honetara idatziz: info@euskaltzaindia.eus), beharrezko neurriak berehala har daitezen.