(...)
Seguidamente [Mitxelena, Introducción fonética a la onomástica vasca, 1956: 340] cita Marquiriz, monte de Larraun (N), Markiritz en grafía y pronunciación vasca, Marchiniz en los siglos XI-XII según el lingüista guipuzcoano, y lo compara con Marquina, localidad vizcaína (Markina) y versión antigua de la alavesa Marquínez /Markiz (Marquina de yuso y Marquina de suso en 1025)
(...)
(...)
Son abundantes los nombres propios cuyas formas oficiales o más antiguas tienen una n intervocálica que falta en las populares o más recientes (Azkue, Morfología vasca, [Bilbao 1925], p. 30; S. de Altube, RIEV 14, 1923, pp. 518 ss.): [v oharra: “De fonética vasca”, 517-534] [...] Cf. también: // Marchiniz (s. XI-XII), actual Marquiriz (monte de Larraun, Nav.), cf. actual Marquínez en Ál., en 1025 Marquina
(...)
(...)
OBS.- Respecto a este topónimo el profesor Koldo Mitxelena (AV) lo relaciona con marka 'marca, señal', pero no excluye la posibilidad de que se trate del antropónimo *Marki 'Marcos', y señala que en los siglos XI-XII se documenta Marchiniz.
Se trata de un amplio paraje que se extiende entre Albiasu y Lekunberri, limítrofe con la muga de Azpirotz. Su considerable extensión podría avalar su condición de antiguo despoblado pero no existen ni bordas ni ermita que apoyen esta hipótesis.
El documento de 1758 establece la disposición de construir un vivero en el paraje.
(...)
(...)
El lingüista guipuzcoano [Mitxelena, Introducción fonética a la onomástica vasca, 1956: 340] pensaba tal vez que Mezkiritz había salido de una anterior *Mezkinitz, a pesar de que la forma con vibrante es muy antigua (Meeçchiriç en 1071) y la única que se documenta. La explicación del nombre parece sencilla: se habría producido disimilación de nasales, convirtiéndose la segunda de ellas en vibrante antes de que se perdiera en posición intervocálica como ocurre en *Markiniz > *Markiiz > Markiz (A) o Laukiniz > *Laukiiz > Laukiz (B). Similar disimilación se habrá producido en el orónimo de Larraun Markiri(t)z, si procede como quiere Mitxelena de Markinitz, derivado tal vez de Markina. Véanse también Amarika, Enderika y Totorika, en el punto dedicado al sufijo -ika.
(...)
M.IFOV - Introducción fonética a la onomástica vasca
Laburdura: M.IFOV
Egilea: MITXELENA ELIZALT, Koldo
Titulua: Introducción fonética a la onomástica vasca
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria: 1905
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 1956
Erreferentzia: XXIV (1956), 167-186 eta 331-362
Oharrak:
Mota: artikuluak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
SAL.IKA - Sobre el sufijo occidental -ika y otras cuestiones de toponimia vasca
Laburdura: SAL.IKA
Egilea: SALABERRI ZARATIEGI, Patxi
Titulua: Sobre el sufijo occidental -ika y otras cuestiones de toponimia vasca
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria: 164
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 2011
Erreferentzia: 113 (2011), 139-176
Oharrak:
Mota: artikuluak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
AGNMN - Ezezaguna
Laburdura: AGNMN
Egilea:
Titulua: Ezezaguna
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma: Nafarroako Artxibategi Nagusia
Aldizkaria:
Argitaletxea:
Tokia: Betelu-Areso-Goizueta-Araitz-Larraun
Data:
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: artxibategia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
NA.TM - Nafarroako Toponimia eta Mapagintza
Laburdura: NA.TM
Egilea: JIMENO JURÍO, José María (zuz.)
Titulua: Nafarroako Toponimia eta Mapagintza
Lan oharra: 59 liburuki
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua & Trabajos Catastrales S.A.
Tokia: Iruñea
Data: 1992-1999
Erreferentzia:
Oharrak: Nafarroa. Toponimia eta Mapagintza: gazt. Toponimia y Cartografía de Navarra.
Erreferentzia gisa liburuki zenbakia ematen da aditzera eta apurka-apurka, orrialdea ere gaineratuz joango da.
Lan honen iruzkin kritikoa argitaratu zen in FLV, 64 (1993).
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: ofizialtzea
NAA.KAT - Katastroa
Laburdura: NAA.KAT
Egilea:
Titulua: Katastroa
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma: Nafarroako administrazioko artxibategia
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua, Kartografia Zerbitzua
Tokia: Iruñea
Data:
Erreferentzia:
Oharrak: Gazt. Archivo administrativo de Navarra. Catastro.
Mota: artxibategia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
EL.ARAL - Aralar-mendi ta Aralar inguruko leku-izenak
Laburdura: EL.ARAL
Egilea: ELÓSEGUI, Jesús Ramón
Titulua: Aralar-mendi ta Aralar inguruko leku-izenak
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria: 2
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 1971-1972
Erreferentzia: XXIV (1971-1972), 103-215
Oharrak:
Mota: artikuluak
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
NA.TOF - Nafarroako Toponimia Ofiziala / Toponimia Oficial de Navarra
Laburdura: NA.TOF
Egilea: ZZ. AA.
Titulua: Nafarroako Toponimia Ofiziala / Toponimia Oficial de Navarra
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua
Tokia: Iruñea
Data: 2019tik
Erreferentzia:
Oharrak: 2019. urtetik datutegi osoa deskargarako eskaintzen da: https://gobiernoabierto.navarra.es/eu/open-data/datos/toponimia-oficial-navarra
Mota: datu baseak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
Lege-oharra
Corpus onomastiko honetan, hirugarrenen lanen edukiak sartu dira, arloan ospea eta gaitasuna dutelako. Ondorio horretarako, behar diren baimenak eta lizentziak eskatu ditu Euskaltzaindiak, eta, horrenbestez, behar diren jabetza intelektualeko eskubideak eskuratu, oker edo hutsik ezean. Edukiren batek hirugarrenen eskubideak hausten dituela uste baduzu, eman iezaiozu berehala horren berri Euskaltzaindiari (honako helbide elektroniko honetara idatziz: info@euskaltzaindia.eus), beharrezko neurriak berehala har daitezen.