(...)
*Zaraiako mendiaren txuntxurretik ikusten da itsasoa garbiro sei leguako bidastian; baita Santo *Domingoko aldamenean dagoen arkaitzerra San *Lorenzokoa ere
(...)
(...)
OBS.- 1050 m de altitud. Según DMR: "Del vasco mendi `monte' y un primer elemento que algunos autores (Orpustan) relacionan con gar? Orónimo extendido por amplias zonas de Europa y otros con gar 'llama de fuego'. Es notable que la documentación del siglo XVIII sea mayoritariamente Garbendia que hace sospechar que Garmendia sea fruto de la etimología popular a partir de una forma ópaca en su significado.
Sobre el primer elemento Michelena duda sobre su relación con gar 'llama de fuego' y ve difícil que provenga de gara 'altura' ".
(...)
garmendia -
(2000)
ORP.MAISMED, III. kap., 91. or.
(...)
par l’appel à quelque homonyme facile d’accès: c’est le cas du toponyme et nom d’état civil connu Garmendia “la montagne en flammes”, et sa base (maison médiévale à Hélette) Garra “la flamme”; on n’a pas pensé à se demander si le sens donné convient à la désignation d’un lieu et plus précisément du lieu en question, et s’il correspond à un schéma connu de la toponomastique, qui répète en général les mêmes thèmes partout et dans toutes les langues. Une fois ces précautions prises, il apparaît que le feu comme tel (mais non le brûlis comme procédé de défrichement ou autre, qui laisse une marque durable sur le terrain et donc aussi parfois un toponyme) est une réalité, à la différence de l’eau, bien impropre à désigner des lieux hors de volcans, que le Pays basque n’a pas connus en période historique ni protohistorique. Les toponymes anciens sur la base gar(r)- renvoient plus vraisemblablement à l’oronyme pan-européen nommant la pierre et le rocher
(...)
Zer: Toponimoa, deitura Non: Euskal Herria Jatorria:
ORP.MAISMED
garmendia -
(2000)
ORP.MAISMED, III. kap., 109. or.
(...)
garr- et harri “pierre, rocher”: // 1) la base oronymique garr- si répandue en vieille toponymie européenne est restée présente en toponymie basque bien que le lexique courant l’ait perdu sans doute dès le Moyen Age, faisant des noms composés connus comme Garmendia, ou Garralda “côté ou versant rocheux” nommant ici une montagne et une maison (à Ayherre), là un village (en Navarre 1245 garralda), le nom du village souletin de Garraïbie (Censier guarraybié) “le gué du rocher”, en forme suffixée le nom de Garris ancienne position forte de Mixe sur un site rocheux et de son château 1120 wilelmus arnaldus de garris, celui de la maison noble de Garro à Mendionde 1149 aneir a(rnaldi) de garro; mais c’est le nom simple lui-même qui nomme les deux maisons nobles de Hélette bâties au sommet d’un coteau à l’écart où le rocher affleure (quartier nommé “Garreta”) 1314 bernart de garra, 1366 garra juson qui signifient donc simplement “le rocher” (et non “la flamme” comme on l’a parfois cru sans penser que le terme était tout à fait inacceptable et du reste inusité en toponymie); une graphie garrasciette de 1414 laisse penser aussi que c’est la base ancienne du nom de Gréciette en Labourd; une variante de la même base est habituellement reconnue sous la forme gal- (qui suppose en principe que la vibrante s’était affaiblie, ce qui arrive parfois en basque, et permet aussi de faire un rapprochement avec gar- “hauteur”: voir ci-dessus), faisant le nom de la maison noble de Sussaute en Mixe 1412 la sal(le) de galos
(...)
Zer: Leku izena Non: Euskal Herria Jatorria:
ORP.MAISMED
(...)
Donamaria (1050 m).
Del vasco mendi 'monte' y un primer elemento que algunos autores (Orpustan) (108) relacionan con gar- orónimo extendido por amplias zonas de Europa y otros con gar 'llama de fuego'.
Comentario. Es notable que en la documentación del siglo XVIII predomine Garbendia, lo que hace sospechar que Garmendia sea fruto de la etimología popular a partir de una forma opaca en su significado.
Sobre el primer elemento Michelena (109) duda sobre su relación con gar 'llama de fuego' y ve difícil que provenga de gara 'altura'.
(...)
Izt.C - Guipuzcoaco provinciaren condaira edo historia
Laburdura: Izt.C
Egilea: IZTUETA ETXEBERRIA, Joan Ignazio
Titulua: Guipuzcoaco provinciaren condaira edo historia
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: La Gran Enciclopedia Vasca
Tokia: Bilbo
Data: 1975 [1847]
Erreferentzia:
Oharrak: Lehen edizioa, Donostian 1847an egin zen. Gaztelaniazko bertsioa, komatxo bakunen artean, J.L. Apalategik egin eta edizio faksimilearekin batera ageri dena da (Bilbo, 1975).
0-255 eta 451-509 orrialde tarteak erauzi dira bakarrik.
Mota: bibliografia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
OEH.ONOM - Orotariko Euskal Hiztegiko testu corpusa, Onomastika
Laburdura: OEH.ONOM
Egilea: Euskaltzaindia
Titulua: Orotariko Euskal Hiztegiko testu corpusa, Onomastika
Lan oharra: 2 liburuki
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Barne-erabilerarako dokumentua
Tokia: Bilbo
Data:
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
EMF.100 - Euskal Herriko mendien katalogoa
Laburdura: EMF.100
Egilea: Euskal Mendizale Federazioa, Mendizale Ehundunen Anaidia
Titulua: Euskal Herriko mendien katalogoa
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Euskal Mendizale Federazioa & Eusko Jaurlaritza
Tokia: Bilbo
Data: 1950-1982
Erreferentzia:
Oharrak: Ondoren edizio urtea ematen da aditzera eta segituan mendi bakoitzari Katalogo horrek ematen dion izena, altuera eta sailkatze lekua. Katalogo zahar guztien datuak erroldatu dira, hots: Catálogo de montes concursables. FEM-región vasco navarra. Bilbao, 1950. Catálogo de cimas. Pyrenaica, FEM-región vasco navarra. Bilbao, 1956. Catálogo de cimas. Pyrenaica, FEM-federación vasco navarra. Bilbao, 1972. Catálogo de cimas. Pyrenaica, Federación vasco navarra de montañismo. Vitoria, 1976. Catálogo de cimas. Pyrenaica, Euskal Herriko mendizale elkargoa. 1982. Dokumentazioan katalogoko kokaera adierazteko honako laburdura hauek erabili dira: A- (Araba), A-ald. (Araba aldamenekoa), B- (Bizkaia), B-ald. (Bizkaia aldamenekoa), G- (Gipuzkoa), N- (Nafarroa), N-ald. (Nafarroa aldamenekoa), L- (Lapurdi), NB- (Nafarroa Beherea), Z- (Zuberoa), Z-ald. (Zuberoa aldamenekoa), Pir. (Pirineoak).
Euskal Mendizale Federazioak 1950 eta 1982 bitartean argitara ateratako Euskal Herriko Mendien Katalogoak (Ehun Mendien Lehiaketarako balio duena, alegia) izan dituen argitaraldi guztietan jasotako datuak erroldatu dira.
ECO zerbitzuko Patxi Galék EMFren Mendi Katalogoko datu-baserako egindako erauzketa erabatekoa.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
IGNE.50 - Mapa Topográfico Nacional
Laburdura: IGNE.50
Egilea: Instituto Geográfico Nacional
Titulua: Mapa Topográfico Nacional
Lan oharra: 1:50000
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Instituto Geográfico Nacional
Tokia: Madril
Data: 1942-1990
Erreferentzia:
Oharrak: Edizio zaharrak Servicio Geográfico del Ejército delakoak eginak dira eta argitaraldia Instituto Geográfico y Catastral zuen izena eta oraindik ez ziren Mapa Topográfico Nacional deitzen, Mapas del Instituto Geográfico y Catastral, escala 1:50000 baizik (IGC, 1:50000).
Erreferentzietan orri zenbakia adierazten da. Testuinguruan, ordea, altitudea eta erpin ikurra ote daraman. Honako orri hauek erabili dira:
37-Guecho (1953), 38-Bermeo (1953), 39-Lequeitio (1950), 40-Jaizquibel (1952), 41-Irún (1952), 60-Valmaseda (1954), 61-Bilbao (1958), 62-Durango (1952), 63-Eibar (1954), 64-San Sebastián (1953), 65-Vera de Bidasoa (1953), 66-Maya del Baztán (1952), 85-Villasana de Mena (1942), 86-Orozco (1954), 87-Elorrio (1952), 88-Vergara (1954), 89-Tolosa (1953), 90-Sumbilla (1953), 91-Valcarlos (1950), 91bis-Mendi-Zar (1950), 110-Medina de Pomar (1990), 111-Orduña (1950), 112-Vitoria (1963), 113-Salvatierra (1954), 114-Alsasua (1953), 115-Gulina (1954), 116-Garralda (1953), 117-Ochagavía(1990), 118-Zuriza (1951), 136-Oña (1961), 137-Miranda de Ebro (1953), 138-La Puebla de Arganzón (1954), 139-Eulate (1954), 140-Estella (1954), 141-Pamplona (1954), 142-Aoiz (1952), 143-Navascués (1952), 169-Casalarreina (1952), 170-Haro (1953), 171-Viana (1954), 172-Allo (1954), 173-Tafalla (1954), 174-Sangüesa (1979), 175-Sigüés (1952), 203-Nájera (1952), 204-Logroño (1952), 205-Lodosa (1953), 206-Peralta (1979), 207-Sos del Rey Católico (1979).
ECO zerbitzuko Patxi Galék EMFren Mendi Katalogoaren datu-baserako eginiko erauzketa partziala, Katalogo horretako mendien gaineko informazioa bakarrik jasotzen duena.
Oharrak: Lehehago bazegoen Caja de Ahorros Municipal de Pamplona delakoak eginiko beste argataraldi bat, Iruñean 1983an egina: Guía de montes de Navarra - Nafarroako mendi gidaliburua. Guk 1991eko edizioa erabilI dugu eta erreferentzietan orrialde-zenbakia ematen dugu.
ECO zerbitzuko Patxi Galék eginiko erauzketa partziala, EMFren Mendi Katalogorako egina eta, beraz, bakarrik Katalogo horretan ageri diren mendien gaineko datuak biltzen dituena.
Mota: bibliografia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
FELNA - Guía montañera. Montes de Navarra
Laburdura: FELNA
Egilea: FELIÚ DORD, Marcos; Juan Mari; Andoni
Titulua: Guía montañera. Montes de Navarra
Lan oharra: 1. Pirineo navarro y estribaciones, 2. Montaña media y sector oriental
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Sua edizioak
Tokia: Bilbo
Data: 1996-1997
Erreferentzia:
Oharrak: ECO zerbitzuko Patxi Galék EMFren Mendien Katalogorako egindako erauzketa partziala, bakarrik Katalogo horretan agertzen diren mendiei dagozkien datuak jaso baitira.
Erreferentzietan liburuki zenbakia (1 edo 2) eta ibilbidea deskribatzen den orrialdea ematen dira aditzera.
Mota: bibliografia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
AR - Artxibategia
Laburdura: AR
Egilea:
Titulua: Artxibategia
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma: Pyrenaica
Aldizkaria:
Argitaletxea:
Tokia: Bilbo
Data:
Erreferentzia:
Oharrak: ECO zerbitzuko Patxi Galék EMFrentzat egindako Euskal Herriko Mendien Katalogoko datu-basetik harturiko datuak, ohikoan, Katalogoko mendien izenak direla eta, Federaziora heldutako datuak dira eta erreferentzia gisan, nondik heldu diren aditzera ematen duen sigla bat ematen da. Hauetako batzuk iturri aberatsagoak izan arren, Katalogoan ageri diren mendi-izenak baizik ez dira jaso. Honako hauek dira:
AIZP-Aizpurua, Jexux.
BEL-Belasko, Mikel.
BER-Berasategi, Antonio.
GA-Galé, Patxi.
GAR-Garde, Patxi M.
GOY-Goyenechea Goiri, Angel Mª.
JAU-Jauregi, Jon (Beasaingo alkatea).
LG-Lopez de Gereñu Galarraga, Gerardo.
MG- Miru Gain.
MUG-Muguruza, Felix.
NAF-Nafarroako mendien fitxak.
SM-San Martin, Juan.
VEL-Velilla, Salvador.
ZOR-Zorrilla, Andoni.
Mota: artxibategia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
NA.TM - Nafarroako Toponimia eta Mapagintza
Laburdura: NA.TM
Egilea: JIMENO JURÍO, José María (zuz.)
Titulua: Nafarroako Toponimia eta Mapagintza
Lan oharra: 59 liburuki
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua & Trabajos Catastrales S.A.
Tokia: Iruñea
Data: 1992-1999
Erreferentzia:
Oharrak: Nafarroa. Toponimia eta Mapagintza: gazt. Toponimia y Cartografía de Navarra.
Erreferentzia gisa liburuki zenbakia ematen da aditzera eta apurka-apurka, orrialdea ere gaineratuz joango da.
Lan honen iruzkin kritikoa argitaratu zen in FLV, 64 (1993).
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: ofizialtzea
ALP - Guía cartográfica
Laburdura: ALP
Egilea: ZZ.AA.
Titulua: Guía cartográfica
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Editorial Alpina
Tokia: Granollers
Data: 1981-1999
Erreferentzia:
Oharrak: Erreferentzian zein mapatan agertzen den ematen da aditzera, honako laburdura hauek erabiliz:
ALD: Baztan Bidasoa, Alduides-Baztan (1999).
ANS: Ansó, Echo, Belagua, Zuriza (1983).
BID: Baztan Bidasoa, Bidasoa-Belate (1999).
RONC: Roncesvalles, Roncal, Valcarlos (1984).
ECO zerbitzuko Patxi Galék egindako tontorren izenen erauzketa partziala, EMFren Katalogoan noizbait agerturiko gailurrak jaso baitira soilik.
Mota: kartografia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
ORP.MAISMED - Les noms des maisons médiévales en Labourd, Basse-Navarre et Soule
Laburdura: ORP.MAISMED
Egilea: ORPUSTAN, Jean-Baptiste
Titulua: Les noms des maisons médiévales en Labourd, Basse-Navarre et Soule
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Izpegi
Tokia: Baigorri
Data: 2000
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
BEL.DEMR - Diccionario etimológico de los nombres de los montes y ríos de Navarra
Laburdura: BEL.DEMR
Egilea: BELASKO ORTEGA, Mikel
Titulua: Diccionario etimológico de los nombres de los montes y ríos de Navarra
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Pamiela
Tokia: Iruñea
Data: 2000
Erreferentzia:
Oharrak: Erreferentzietan orrialde zenbakia ematen da aditzera.
Helena Pérezek eskaneatu eta ECO zerbitzuko Patxi Galék datu-taula itxurara isuritako datuak.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
NA.TOF - Nafarroako Toponimia Ofiziala / Toponimia Oficial de Navarra
Laburdura: NA.TOF
Egilea: ZZ. AA.
Titulua: Nafarroako Toponimia Ofiziala / Toponimia Oficial de Navarra
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua
Tokia: Iruñea
Data: 2019tik
Erreferentzia:
Oharrak: 2019. urtetik datutegi osoa deskargarako eskaintzen da: https://gobiernoabierto.navarra.es/eu/open-data/datos/toponimia-oficial-navarra
Mota: datu baseak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
Lege-oharra
Corpus onomastiko honetan, hirugarrenen lanen edukiak sartu dira, arloan ospea eta gaitasuna dutelako. Ondorio horretarako, behar diren baimenak eta lizentziak eskatu ditu Euskaltzaindiak, eta, horrenbestez, behar diren jabetza intelektualeko eskubideak eskuratu, oker edo hutsik ezean. Edukiren batek hirugarrenen eskubideak hausten dituela uste baduzu, eman iezaiozu berehala horren berri Euskaltzaindiari (honako helbide elektroniko honetara idatziz: info@euskaltzaindia.eus), beharrezko neurriak berehala har daitezen.