(...)
XIV. ¿El nombre vasco de Los Arcos según el Fuero de Estella? [en Fornes Linguae Vasconum, XXII, núm. 55 (1990), Pamplona: Gobierno de Navarra, pp. 55-63] […]
2. Toponimia en el fuero estelles de 1164 […]
2.1. Arqueta / Arkueta […]
El problema estriba en explicar el paso de *arkueta > arketa. En composición y derivación, la -u final de bisílabos puede caer (y. gr. burezur < buru + hezur), lo que no sucede con -eta y -aga, según Michelena,521 [MICHELENA, 1987, p. 142] sino raras veces, como en puieta kaskalleta (en Zariquiegui y la propia Lizarra). En el contexto -ku + eta se mantiene la u final; Biqueta, Biqueta;522 [Muru-Astráin, año 1683, JIMENO JURÍO, 1986a, p. 348] Picueta;523 [Orcoyen, JIMENO JURÍO, 1989a, p. 275] Azpilkueta.
Según dato proporcionado por el profesor Patxi Salaberri, a quien debo estas observaciones, en Ayesa (valle de Aibar) se documenta Txipueta (< txipu + eta, ‘chopera’), siempre con -ueta excepto en el catastro de 1894 en que ha dado Chupeta, corrupción atribuible con toda probabilidad a la influencia del romance que para entonces había sustituido al euskera en la comarca.
(...)
(...)
OBS.- En este término se ubicaba la ermita de San Gregorio o Nuestra Señora del Puyo. La denominación híbrida de San Gregorio del Pueyo se registra en 1647. En 1702, los vecinos de San Vicente y Artieda escogen para ermitaño a Martín de Cortanaxo (EN). El Diccionario Geográfico-Histórico de 1802 dice: "fue parroquia y aún conserva la pila bautismal. El señorío corresponde a los términos de Artieda y San Vicente y el patronato de la ermita a la Catedral de Pamplona, que cobra la primicia. En esta ermita se celebraban las juntas de Urraúl Alto y Bajo, Romanzado y Liedena". La ermita quedó derruida el siglo XIX y sobrevivió una torre y algunas paredes hasta mediados del presente siglo. Las piedras se aprovecharon para un puente y otras obras. Tras la excavación arqueológica, llevada a cabo por Carmen Jusué, los restos constructivos más aparentes corresponden a la iglesia, que una vez despoblado se convirtió en ermita, encontrándose diversos vestigios posteriores a época medieval (PRN).
(...)
CAR.PNAXIV - La Población de Navarra en el siglo XIV
Laburdura: CAR.PNAXIV
Egilea: CARRASCO PÉREZ, Juan
Titulua: La Población de Navarra en el siglo XIV
Lan oharra: Colección Histórica de la Universidad de Navarra XXIX
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Unibertsitatea
Tokia: Iruñea
Data: 1973
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
NAA.KAT - Katastroa
Laburdura: NAA.KAT
Egilea:
Titulua: Katastroa
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma: Nafarroako administrazioko artxibategia
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua, Kartografia Zerbitzua
Tokia: Iruñea
Data:
Erreferentzia:
Oharrak: Gazt. Archivo administrativo de Navarra. Catastro.
Mota: artxibategia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
NA.TM - Nafarroako Toponimia eta Mapagintza
Laburdura: NA.TM
Egilea: JIMENO JURÍO, José María (zuz.)
Titulua: Nafarroako Toponimia eta Mapagintza
Lan oharra: 59 liburuki
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua & Trabajos Catastrales S.A.
Tokia: Iruñea
Data: 1992-1999
Erreferentzia:
Oharrak: Nafarroa. Toponimia eta Mapagintza: gazt. Toponimia y Cartografía de Navarra.
Erreferentzia gisa liburuki zenbakia ematen da aditzera eta apurka-apurka, orrialdea ere gaineratuz joango da.
Lan honen iruzkin kritikoa argitaratu zen in FLV, 64 (1993).
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: ofizialtzea
JIM.ESTN - Estudios de toponimia navarra
Laburdura: JIM.ESTN
Egilea: JIMENO JURÍO, José María [Roldán Jimeno Aranguren & David Mariezkurrena Iturmendi]
Titulua: Estudios de toponimia navarra
Lan oharra:
Paratzailea: Roldán Jimeno Aranguren & David Mariezkurrena Iturmendi
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Pamiela
Tokia: Iruñea
Data: 2004
Erreferentzia:
Oharrak: Liburuak Jose Maria Jimeno Juríok idatzitako zenbait artikuluren bilduma da, hil ondoan berrargitaratua. ECO zerbitzuak eginiko migrazioa. Liburuaren orrialdea (edota ohar zenbakia) ematen da erreferentzia gisa, baina edozein kasutan ere kontsulta daiteke jatorrizko artikuluaren identifikazioa "testuingurua"n jaso baita.
Badago Patxi Salaberrik eta Roldán Jimenok paratutako edizio eguneratua: Obras Completas de José María Jimeno Jurío 40, Pamiela, 2012.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
NA.TOF - Nafarroako Toponimia Ofiziala / Toponimia Oficial de Navarra
Laburdura: NA.TOF
Egilea: ZZ. AA.
Titulua: Nafarroako Toponimia Ofiziala / Toponimia Oficial de Navarra
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua
Tokia: Iruñea
Data: 2019tik
Erreferentzia:
Oharrak: 2019. urtetik datutegi osoa deskargarako eskaintzen da: https://gobiernoabierto.navarra.es/eu/open-data/datos/toponimia-oficial-navarra
Mota: datu baseak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
Lege-oharra
Corpus onomastiko honetan, hirugarrenen lanen edukiak sartu dira, arloan ospea eta gaitasuna dutelako. Ondorio horretarako, behar diren baimenak eta lizentziak eskatu ditu Euskaltzaindiak, eta, horrenbestez, behar diren jabetza intelektualeko eskubideak eskuratu, oker edo hutsik ezean. Edukiren batek hirugarrenen eskubideak hausten dituela uste baduzu, eman iezaiozu berehala horren berri Euskaltzaindiari (honako helbide elektroniko honetara idatziz: info@euskaltzaindia.eus), beharrezko neurriak berehala har daitezen.