(...)
COM. LING.- MICH. opina que, en concreto, este topónimo de Ituren proviene de asuri 'cordero' [AV, nº 125]. Sin embargo, resulta extraño que el sufijo -di acompañe a nombres de animales. Se tiene, por otra parte, constancia de la existencia de topónimos similares en Navarra, como p. ej. Asurdoya datado en el año 1665 en Ezcaroz, o Asurdin cuyo étimo parece ser haitz 'peña' más urdin (v. ARRIURDIÑETA en el presente capítulo) o Asurdieta datado en 1678 en Undiano, perteneciente a la cendea de Zizur [JIMENO JURÍO, J.M. OV-1, p. 431]. (V. AXURDINTXA en el presente capítulo).
DESCR.- Conocido también por la denominación Asurdiko Bagadegia, es el hayedo más grande y compacto de todo el término municipal. Se encuentra en el centro de la ladera ascensional a la cumbre del monte MENDAUR, con la que linda por la parte N y con AITZURRA por el S.
(...)
(...)
125. paragrafoa.- azur «hueso» (vizc., otras variantes (h)ezur, roñe. enzur): Asurcia, Asurduy, Asurmendi; Azurmendi, Azurza; Amechazurra. Muy dudoso, sobre todo porque a y s aparecen fuera de la zona de habla vizcaína: top. Asurmendi, monte de Roncal, Asurdi, monte de Ituren. Resulta preferible como base asuri «cordero», como propone A. Irigaray (BRSVAP X, 102). Como generalmente se emplea la forma expresiva axuri, el punto de articulación de la sibilante original está mal determinado en el nombre vasco del «cordero». Ajuria nada tiene que ver con esto. La forma vasca del nombre de la población tiene una sonora, no -x-, in situ.
(...)
(...)
Lengo batez emen esan bezala, -di atzizkiaz xehetasun zonbait bildu ditut, eta zuen baimenarekin irakurriko. -Di botanika atzizkia? Galdera nagusia auxe izango litzake. Au zen, izan ere, gure zuzendari jaunak eskatu zigun azterketa. // Alare, joera asko ditu atzizki onek eta banaka banaka aipatu beharra izango ditugu. [...] 6.- ZUGAITZ EZ DIRENAK [...] Zugaitzez landako itzetan ere zernahi joskera mota ba da. Goazen pixkaka: // a) Toponimia’ko itzak. Askotan ez da aisa jakiten zugaitz erroko itzak diren ala bestelakoak. Gañera etimoloji kontuan sartzea istillu gaiztoan sartzea izango litzake. Botanikakoak ala ez, toponimi itzak diren bezala emango ditugu; ala, // Loidi // Balerdi // Guridi // Berridi // Emaldi // Gabadi // Arbadi (Luzaide’n) // Txopordi (Urdiain) // Anbulodi // Berazadi // Arbeldi, Alberdi, Arbildi // Txertudi, Chaurtudi // Capayndi // Galardi (Aralar mendian) // Asurdi (Ituren’go mendia) // Belandia (Araba’n)
(...)
(...)
COM. LING.- MICHELENA opina que , en concreto, este topónimo de Ituren proviene de asuri 'cordero' [AV, nº 125]. Sin embargo, resulta extraño que el sufijo -di acompañe a nombres de animales. Se tiene, por otra parte, constancia de la existencia de topónimos similares en Navarra, como p. ej. Asurdoya datado en el año 1665 en Ezcaroz, o Asurdin cuyo étimo parece ser haitz 'peña' más urdin (v. ARRIURDIÑETA en el presente capítulo) o Asurdieta datado en 1678 en Undiano, perteneciente a la cendea de Zizur [JIMENO JURÍO, J.M. OV-1, p. 431]. (V. AXURDINTXA en el presente capítulo).
DESCR.- Conocido también por la denominación Asurdiko Bagadegia, es el hayedo más grande y compacto de todo el término municipal. Se encuentra en el centro de la ladera ascensional a la cumbre del monte MENDAUR, con la que linda por la parte N y con AITZURRA por el S.
(...)
(...)
OBS.- Según Andrés Íñigo, siguiendo a Luis Michelena, proviene de asuri 'cordero'. En el término está Asurdiko Bagadegia, el hayedo más compacto del término municipal.
(...)
(...)
Ituren (1004 m).
Comentario. Nombre de etimología oscura que Andrés Iñigo relaciona con topónimos como Asurdoya y Asurdin de Undiano, que según este autor es equivalente a Aitzurdin 'Peña Gris'. Cita también a Michelena quien relaciona el nombre con vasco axuri 'cordero'.
(...)
Bilduma: Nafarroako Artxibategi Nagusia, Protokolo saila
Aldizkaria:
Argitaletxea:
Tokia: Iruñea
Data:
Erreferentzia:
Oharrak: Doneztebeko protokoloak: gazt. Protocolos de Santesteban.
Mota: artxibategia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
IÑ.TOP.SANTL - Toponomástica Histórica del Valle de Santesteban de Lerín (Regata del Ezkurra)
Laburdura: IÑ.TOP.SANTL
Egilea: IÑIGO ARIZTEGI, Andres
Titulua: Toponomástica Histórica del Valle de Santesteban de Lerín (Regata del Ezkurra)
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua
Tokia: Iruñea
Data: 1996
Erreferentzia:
Oharrak: Doktore tesiaren argitalpena.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
BEL.DEMR - Diccionario etimológico de los nombres de los montes y ríos de Navarra
Laburdura: BEL.DEMR
Egilea: BELASKO ORTEGA, Mikel
Titulua: Diccionario etimológico de los nombres de los montes y ríos de Navarra
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Pamiela
Tokia: Iruñea
Data: 2000
Erreferentzia:
Oharrak: Erreferentzietan orrialde zenbakia ematen da aditzera.
Helena Pérezek eskaneatu eta ECO zerbitzuko Patxi Galék datu-taula itxurara isuritako datuak.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
UA.ITU.KAT - Katastroa
Laburdura: UA.ITU.KAT
Egilea:
Titulua: Katastroa
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma: Iturengo Udal Artxibategia
Aldizkaria:
Argitaletxea: Iturengo Udala
Tokia: Ituren
Data:
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: artxibategia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
M.AV - Apellidos vascos
Laburdura: M.AV
Egilea: MITXELENA ELIZALT, Koldo
Titulua: Apellidos vascos
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Txertoa
Tokia: Donostia
Data: 1997 [1953, 1955, 1973...]
Erreferentzia:
Oharrak: Minotauro, Madril, 1964.
Txertoaren lehen edizioa, Donostia, 1971.
ECO zerbitzurako Helena Pérez-ek egindako eskaneatzearen bidez lortu, egituratu eta migraturiko datutegia.
Erreferentzietan liburuko aurkibidean ematen diren paragrafo zenbakiak adierazten dira eta Testuinguruan, paragrafo hauen testu osoa ematen da.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
SATR.DI - -Di botanika atzizkia?
Laburdura: SATR.DI
Egilea: SATRUSTEGI ZUBELDIA, Jose María
Titulua: -Di botanika atzizkia?
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria: 620
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 1968
Erreferentzia: XIII (1968), 93-101
Oharrak:
Mota: artikuluak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
IÑ.TOP.SANTL.PR - Toponomástica Histórica del Valle de Santesteban de Lerín (Regata del Ezkurra)
Laburdura: IÑ.TOP.SANTL.PR
Egilea: IÑIGO ARIZTEGI, Andres
Titulua: Toponomástica Histórica del Valle de Santesteban de Lerín (Regata del Ezkurra)
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Doktore tesia (oraindik argitaratu gabea)
Tokia: Iruñea
Data: 1994
Erreferentzia:
Oharrak: Doktore tesia argitaratu aurretik zenbait autorek erabili zuten eta lan horretatik ateratako datuak agertarazi. 1996. urtean Nafarroako Gobernuak argitara eman eta behin-betiko bertsioa agertu zen (ikus 194 iturria: IÑ.TOP.SANTL).
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
NA.TM - Nafarroako Toponimia eta Mapagintza
Laburdura: NA.TM
Egilea: JIMENO JURÍO, José María (zuz.)
Titulua: Nafarroako Toponimia eta Mapagintza
Lan oharra: 59 liburuki
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua & Trabajos Catastrales S.A.
Tokia: Iruñea
Data: 1992-1999
Erreferentzia:
Oharrak: Nafarroa. Toponimia eta Mapagintza: gazt. Toponimia y Cartografía de Navarra.
Erreferentzia gisa liburuki zenbakia ematen da aditzera eta apurka-apurka, orrialdea ere gaineratuz joango da.
Lan honen iruzkin kritikoa argitaratu zen in FLV, 64 (1993).
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: ofizialtzea
NA.TOF - Nafarroako Toponimia Ofiziala / Toponimia Oficial de Navarra
Laburdura: NA.TOF
Egilea: ZZ. AA.
Titulua: Nafarroako Toponimia Ofiziala / Toponimia Oficial de Navarra
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Nafarroako Gobernua
Tokia: Iruñea
Data: 2019tik
Erreferentzia:
Oharrak: 2019. urtetik datutegi osoa deskargarako eskaintzen da: https://gobiernoabierto.navarra.es/eu/open-data/datos/toponimia-oficial-navarra
Mota: datu baseak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
Lege-oharra
Corpus onomastiko honetan, hirugarrenen lanen edukiak sartu dira, arloan ospea eta gaitasuna dutelako. Ondorio horretarako, behar diren baimenak eta lizentziak eskatu ditu Euskaltzaindiak, eta, horrenbestez, behar diren jabetza intelektualeko eskubideak eskuratu, oker edo hutsik ezean. Edukiren batek hirugarrenen eskubideak hausten dituela uste baduzu, eman iezaiozu berehala horren berri Euskaltzaindiari (honako helbide elektroniko honetara idatziz: info@euskaltzaindia.eus), beharrezko neurriak berehala har daitezen.