(...)
Gareka [...] Garika [...] El antropónimo que está en la base será Carius, pero valen, igualmente, Galius y Garius (Solin & Salomies, 1994: 47, 85, 86)
(...)
(...)
También, quizás, en Garitoain podríamos tener *Garito, si es que como dice Caro Baroja (1945: 72) hay que pensar que se trata del mismo nombre que aparece en Garisoain, pero con distinto sufijo hipocorístico. En este nombre de pueblo, en efecto, tendremos Gariso, Garixo variante plenamente vasca del nombre documentado tambien como Galisso, Calisso (cf. Garcia Garisso, Iratxe, 1099-1122, Lacarra, 110). No sabemos si Garitoain se puede poner en relación con Garino, variante euskérica de Galindo; quizás sí, si se considera que Garino se ha reinterpretado como procedente de Gari + -no; esto sin embargo es algo puramente hipotético, como salta a la vista. Mujika (1982: 245) menciona Garitain y Garitano y los hace derivar de Garitianum; no sabemos qué fundamento tiene esto, pero Garitoain no puede derivarse de Garitianum, como es obvio
(...)
(...)
También, quizás, en Garitoain podríamos tener *Garito, si es que como dice Caro Baroja (1945: 72) hay que pensar que se trata del mismo nombre que aparece en Garisoain, pero con distinto sufijo hipocorístico. En este nombre de pueblo, en efecto, tendremos Gariso, Garixo variante plenamente vasca del nombre documentado tambien como Galisso, Calisso (cf. Garcia Garisso, Iratxe, 1099-1122, Lacarra, 110). No sabemos si Garitoain se puede poner en relación con Garino, variante euskérica de Galindo; quizás sí, si se considera que Garino se ha reinterpretado como procedente de Gari + -no; esto sin embargo es algo puramente hipotético, como salta a la vista. Mujika (1982: 245) menciona Garitain y Garitano y los hace derivar de Garitianum; no sabemos qué fundamento tiene esto, pero Garitoain no puede derivarse de Garitianum, como es obvio
(...)
(...)
Euskal hitz arrunta da. Pertsona izentzat kantari ezagun bati esker hedatu dela dirudi, azken urteotan. // Palabra común ('trigo'). Su difusión como nombre de persona, durante los últimos años, parece deberse a un conocido cantante llamado así.
(...)
Euskal hitz arrunta da. Nafarroan 1366an Pero Periz Gari Dario dokumentatzen da.
LACMAR.CDI1 - Colección Diplomática de Irache, I (958-1222)
Laburdura: LACMAR.CDI1
Egilea: LACARRA DE MIGUEL, José María
Titulua: Colección Diplomática de Irache, I (958-1222)
Lan oharra: Fuentes para la historia del Pirineo 4
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Consejo Superior de Investigaciones Científicas
Tokia: Zaragoza
Data: 1965
Erreferentzia:
Oharrak: LIBANOren liburutik ere hartu dira aipu batzuk.
Mota: bibliografia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
SAL.STAIN - Acerca del sufijo toponímico -ain
Laburdura: SAL.STAIN
Egilea: SALABERRI ZARATIEGI, Patxi
Titulua: Acerca del sufijo toponímico -ain
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria: 164
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 2000
Erreferentzia: 83 (2000), 113-137
Oharrak:
Mota: artikuluak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
SO.SA.RNGCL - Repertorium nominum gentilium et cognominum Latinorum
Laburdura: SO.SA.RNGCL
Egilea: SOLIN, Heikki & SALOMIES, Olli
Titulua: Repertorium nominum gentilium et cognominum Latinorum
Lan oharra: 2. edizioa
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Olms & Weidmann
Tokia: Hildesheim-Zürich-New York
Data: 1994 [1988]
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: bibliografia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
SAL.IKA - Sobre el sufijo occidental -ika y otras cuestiones de toponimia vasca
Laburdura: SAL.IKA
Egilea: SALABERRI ZARATIEGI, Patxi
Titulua: Sobre el sufijo occidental -ika y otras cuestiones de toponimia vasca
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria: 164
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 2011
Erreferentzia: 113 (2011), 139-176
Oharrak:
Mota: artikuluak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
GOR.SAL.EIZ - Euskal izendegia. Ponte izendegia
Laburdura: GOR.SAL.EIZ
Egilea: GORROTXATEGI NIETO, Mikel & SALABERRI ZARATIEGI, Patxi
Titulua: Euskal izendegia. Ponte izendegia
Lan oharra: Pertsona izenak
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Euskaltzaindia & Justizia, Lan eta Gizarte gaietako Saila, Eusko Jaurlaritza
Tokia: Gasteiz
Data: 2001
Erreferentzia:
Oharrak: Euskaltzaindiko Onomastika Batzordearen zuzendaritzapean eginiko izen zerrenda da, helburu arauemalea duena. Testua Bilbon, Euskaltzaindiaren egoitzan, 2001eko irailaren 14an eta Iruñean, 2001eko urriaren 5ean onartua izan zen eta Euskera agerkarian ere izan zen argitaratua (XLVI (2001-2), 113-1137). Erreferentzietan aipaturiko era bakoitza ageri den liburuko orrialdea ematen da, hala azalpena daramaten izenen zerrenda nagusiari dagozkionak, nola Euskara-erdara hurrenkerako amaierako aurkibideetakoak.
Zerrenda hau EODA zerbitzutik jaso eta ECO egitasmoko Patxi Galék egin zuen migrazioa.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: arautzea
Lege-oharra
Corpus onomastiko honetan, hirugarrenen lanen edukiak sartu dira, arloan ospea eta gaitasuna dutelako. Ondorio horretarako, behar diren baimenak eta lizentziak eskatu ditu Euskaltzaindiak, eta, horrenbestez, behar diren jabetza intelektualeko eskubideak eskuratu, oker edo hutsik ezean. Edukiren batek hirugarrenen eskubideak hausten dituela uste baduzu, eman iezaiozu berehala horren berri Euskaltzaindiari (honako helbide elektroniko honetara idatziz: info@euskaltzaindia.eus), beharrezko neurriak berehala har daitezen.