1.
(
V, B, L, BN-ciz-baig, R, S; SP (-si),
Lar,
Añ,
VocBN
,
H,
Dv),
iratzi (
V, S; Gèze),
idazi,
iraisi (
Aq 1134
(AN)→A),
ireizi (
BN; VocBN
,
Dv (BN)),
irexi (
AN-ulz),
iresi
Ref.:
(irazi, iratzi, iraisi, iraitsi, ireizi); Lrq; Iz Ulz (esnia); Elexp Berg.
Colar, filtrar; prensar; (fig.) seleccionar.
"Présurer. Esne irasia, lait coulé"
SP.
"Tamiser"
Gèze.
"
Esnia iréxi biagu, tenemos que colar la leche"
Iz Ulz.
v. 1 iragazi.
Gidari itsuák, eltzoa irazten duzue, eta kamelua iresten.
"Coulez le moucheron"
.
Lç Mt 23, 24 (He irazten, SalabBN irazteko; Dv iragazten).
Zarrak sagastia ibini, gazteak irazi.
"Cuela"
.
RS
177.
(Azkue transcribe iratzi, lo cual seguramente explica su "iratzi (V-arc), colar")
Gaxoto irabazia iratxoen da irazia.
(Interpr?)
"Lo mal ganado es de la fantasma exprimido"
.
Ib. 301 (cf. quizá 5 irazi).
Mats garau irazietatik ateretan dan ardaoagaz.
Añ
LoraS
55.
Egosi denian, saltsa irazazu.
ECocin 8.
(tbn. 8 idazi)
Zer nai dabe uts urdiñ argi iraztekoan / odeiok pillaturik asarrez gaur ala?
(Interpr?).
AB AmaE 431.
Orratza bezain xuxen lerrokatzen dauzkitzu behar diren hitzak, iraziz, izartuz.
JE Bur 159.
Nire pozaren matsa / lertu eta iresi.
'Filtrando'
.
Gand Elorri 105.
Aspaldiko oroigaien / muin-onura iresi.
Ib. 59.
Gure belarria [...] bahe baten antzeko agertzen zaizkigu [...]. Besterik da harrigarri: bahe horrek, dirudienez, zahia irazten duela sarritan eta irina gelditzen.
MEIG VI 100.
v. tbn. Mong 590. Ur y Dv Dial 107. Ibiñ Virgil 87. Iratzi: Ip Dial 107.
Urrin-emai onegaz elkarren gogora / iratzi bedi, maite, zorion guztia.EA (ap. DRA).
2.
(H),
iratzi (V-arr-oroz-ger, L, R ap. A).
"Filtro, colador"
A.
v. 5 irazki.