begiluze
1.
(V-gip, G-azp, L-ain),
begiluz (R)
Ref.:
A (begi-luze);
Elexp Berg;
ZestErret
.
Curioso.
"'Txismoso', edo baita 'policia secreta'ren euf. gisa ere entzun daiteke. Kontuz, begiluziak jabitzek errixan da
"
Elexp Berg.
Cf. LzG Eusk 1958: "Biguilucear, fisgonear (Contrasta). Biguiluz, familiarmente, persona que mira y rebusca por todos los rincones, o que pretende enterarse de todo, incluso de lo que no debe (Contrasta)"; y J. L. Elcarte (Amescoa; comunicación personal): "Viriluz: curioso (eres un viriluz, eres un curioso)".
Arpegi begi-luzez betetzen dira ate-leioak egundoko ariñen.
"Curiosas"
.
Mok 16.
Beilari hoik begiluze izanez dabiltza ardura eta zerbait berririk ikusi beharrez.
Leon Imit IV 1, 9 (Ch kuriostasunez, Ol yakingale ta berrimiña, Pi yakin-miñ).
Begi lüze batek zion, prosesionian, 92 gizon bazela, 40 motxiko eta Eba xaharraren ahizpa, uf! zer khordela!
Herr 10-5-1962, 4.
Nork eman dizu zuri or kuskusean ibiltzeko baimena? Begiluze alena!
Loidi 93.
Erriko atso begi-luzeak ere ikusi zuten. Laister sortu zan marmarra errian.
TxGarm BordaB 183.
Bazakitela gezurretik egia ateratzen begi-luze batzuek.
Larre ArtzainE 12.
Ez zaigu mugarik gabe begiluze izatea komeni. Adinon izatea komeni zaigu.
MEIG VI 134.
2.
"(V-gip, L-ain, R-uzt), envidioso"
A.
Ara nigatik esango dute: / "Pikaro begi luzia! / Gure orduko banidadiaz / kokotzeraño asia!" / "Aizazu, ez det gezurrik esan, / [...] pobriarentzat ez da komeni / aberatsaren klasia".
Xe 313.
Lasta-etxola: or iñoiz / ez kezka gaitzik, ez ere lagunik / begi-luze, ez mintzo / ustelik, ez eta iñor / asmo gaiztoz jakile duzunik.
"Ni se esconde envidia en rostro amigo"
.
Gazt MusIx 117.
3.
(V-gip ap. Elexp Berg
).
"
Begiluze (= ojos largos) se dice de aquél que habiendo llenado el plato de comida, no puede acabar de despacharla (G)"
AEF 1921, 57.
"Persona con tendencia a mirar con ansia, ciertos alimentos, vestidos, etc... Ume ori janakin oso begiluzia da, baiña jateko orduan mizkiña
"
Elexp Berg.