biribiltxo
1.
(Urt),
biribiltxu .
(Dim. de biribil; adj.).
"Bullula, [...] jibo ttipittoa, itze buru biribiltxoa
"
Urt III 424.
Cf. Lar: "Bricho [...] viene del vascuence orritxo, hojita pequeña; o de biribiltxo sincopado en bricho, y significa redondito".
Aurpegi biribiltxoan.
Ldi IL 16.
Erreka sakonean arri biribiltxua egoneziña dan antzera.
Erkiag BatB 137.
2.
(Sust.).
"Redondilla, metro, biribiltxoa
"
Lar.