firrila
1.
(
Dv,
H),
firla (
BN; VocBN
,
Dv (L-côte)),
firril (
AN-gip, BN-arb),
pirril (
G-bet, AN-gip-larr),
pirrila (
G-to, AN-gip),
firila
Ref.:
A (firla, firril), A Apend (pirrila); Garbiz Lezo 132; Zt (comunicación personal).
Rueda; ruedecilla, rodaja. "Roue à charrette ou à voiture" VocBN. "Roue; roue pleine sans rais" Dv. "Firril, [...] pequeña polea del asador antiguo movido maquinalmente" A. 1º Polea (G-to). 2º Rueda (AN-gip)" A Apend. "El carro vasco gurdi, gurdiya, se distingue por la forma de la cama (burtitxia) y de las ruedas (firrillak)" Caro CEEN 1969, 225. "Pirril, rueda en general; por oposición kurpil que es rueda de vehículo" (comunicación personal de Zt).
Nola baitu gurdiari iratxaki firrilla / uztarriak aitzinera itzultzen biribilla.
EZ Man I 87.
Arroda edo firrilen gainean inhadea bezala nindohalarik.
Prop 1911, 14.
(ap. DRA)
Izar andana hari berari atzeman zioten [...] arkera edo karriota (firrilarik gabeko) baten aintzura edo itxura.
Darric RIEV
1912, 225.
Pirril-deia entzunda berealaxe yolastokira leiatzen ziran.
Ol Mach 4, 14 (Ker txirringola (diskoa) jaurtiteko deia, BiblE diskoa jaurtikitzeko deia
).
Eltzegille baten pirrilla igitu.
Or Aitork 327.
Círculo.
Argorri koloreko pirrillak.
'
Des cercles'
.
Or Mi 76.
Arri koxkor bakoitzak, pulunpatzean, pirril bat egiten du uretan.
Or QA 184.
Rodillo.
Lur-lanak dira ere, naitz-eta osa-lanak, aretu ta pirrilla-ibiltzea. Pirrilla lur-landuaren gañean ibiltzean koskorrak autsi egiten dira ta lurra berdindu.
"
Al pasar el rulo"
.
NekIr
46.
Ezpatak gorarik, bata bere gorde-pirrillarekin gerizatua, ta bertzea bururko batekin. "Rodela". Or RIEV 1929, 8 (AIr RIEV 1928, 603 mazmarro).
2.
(Dv, H),
firla (L-sar, B, BN; Dv, H),
firril (L),
firila (SP; -ill- Arch UFH),
frila (B; VocB
)
Ref.:
A (firla, firril, frila);
Satr VocP (firla)
.
"Tourniquet"
SP.
"
Zerra zazu leihoa firillaz
"
Arch UFH.
"
Firrila, birloir, petite pièce de bois tournant sur soi et qui sert à fermer un châssis, une porte"
H.
"
Frila, andabilla [sic]"
VocB
.
"
Firril, cítola de molino"
A.
"Pasador de madera mayor que la tarabilla"
Ib.
"[...] También pasador de las puertas"
Satr VocP.
v. burrilo.
3.
"
Firril (Sc), juguete de niños"
A.
FIRRILA EGIN.
Makil-ek eskatzen du bere burni-makil, [...] / zuin-olaren ondoan zangoak ditu bil; / olân barrena zuzen egiten du pirril.
"Dando vueltas sobre su eje"
.
Or Eus 32.